|
|
Vioara Guarneri, de la
Enescu la Gabriel Croitoru
Vioara Guarnieri - cunoscuta si sub numele de "Catedrala",
pentru acordurile sale impunatoare - dateaza din1731 si poarta semnatura
lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii
lutieri cremonezi. Aceasta origine îi justifica valoarea, comparabila
doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumparata
de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor si violonist
român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumparat în
1898 de Ministerul Instructiunii Publice, condus, pa atunci, de Spiru
Haret.
Dupa moartea lui Enescu, sotia sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat
statului român atât Palatul Cantacuzino, cât si obiectele personale
care au apartinut maestrului, si care pot fi vazute la muzeul de pe
Calea Victoriei. Printre acestea se numara si cele cinci instrumente
cu corzi, dintre care cea mai valoroasa este vioara Guarnieri.
Trei dintre cele cinci viori, au atât o valoare deosebita ca instrumente
de exceptie, cât si o valoare istorica, recunoscuta, si reprezinta bunuri
ale patrimoniului national. În chip de omagiu simbolic, toate aceste
instrumente au fost donate de catre sotia muzicianului, Maria Cantacuzino
Enescu, odata cu înfiintarea muzeului "George Enescu", în
1956.
De la moartea lui George Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat
la vioara Guarnieri, aceasta fiind pastrata în conditii de siguranta,
la Bucuresti, pâna în anul 2008 când magnificul instrument, "Catedrala",
a revenit în circuitul concertistic, fiind data în folosinta, pentru
o perioada de trei ani, violonistului Gabriel Croitoru. Evenimentul
a avut loc în urma unui concurs al Ministerului Culturii si Cultelor,
organizat împreuna cu Muzeul National "George Enescu". Organizatorii
au înteles importanta valorificarii Viorii Guarnieri, lasând-o sa-si
continue destinul nobil pentru care a fost proiectata.
Inainte de a fi intrat în cirsuitul artistic si, implicit, în posesia
lui Gabriel Croitoru, vioara Guarnieri a fost reparata la Cluj, de lutierul
Pavel Onoaie, care a atestat ca instrumentul nu si-a pierdut niciuna
din calitatile initiale. Totodata, evaluatorul agreat de Ministerul
Culturii, Cezar Marin, a estimat valoarea viorii la doua milioane de
dolari.
Concursul organizat pentru câstigarea viorii Guarnieri s-a adresat violonistilor
români, cu vârsta de pâna în 45 de ani, absolventi ai institutiilor
de învatamânt superior de specialitate, care au putut face dovada unei
importante cariere solistice nationale si internationale. Repertoriul
impus în concurs, care s-a vrut a fi un omagiu adus lui Enescu, a cuprins
"Sonata a III-a pentru pian si vioara" de George Enescu, "Sonata"
de C. Franck, "Sonata no. 3" de E. Ysaye, "Poemul"
de E. Chausson, "Concertul pentru vioara si orchestra" de
Beethoven, "Concertul pentru vioara si orchestra" de Brahms,
"Concertul pentru vioara si orchestra" de Ceaikovski, "Concertul
pentru vioara si orchestra" de Sibelius.
Gabriel Croitoru a fost audiat de un juriu format din: violonistul Stefan
Gheorghiu, violonistul Daniel Podlovschi, violoncelistul Marin Cazacu,
dirijorul Horia Andreescu si Laura Manolache, directorul Muzeului "George
Enescu". El a impresionat juriul, câstigând concursul organizat
la Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului "George Enescu"
din Bucuresti, cu unanimitate de voturi, si a primit spre folosinta
vioara Guarnieri, în baza unui contract si a unui Regulament,
pentru o perioada de trei ani.
|
|