Vioara Guarneri, de la Enescu la Gabriel Croitoru

Vioara Guarnieri - cunoscuta si sub numele de "Catedrala", pentru acordurile sale impunatoare - dateaza din1731 si poarta semnatura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii lutieri cremonezi. Aceasta origine îi justifica valoarea, comparabila doar cu instrumentele realizate de Stradivari. Vioara a fost cumparata de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor si violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius, cumparat în 1898 de Ministerul Instructiunii Publice, condus, pa atunci, de Spiru Haret.

Dupa moartea lui Enescu, sotia sa, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român atât Palatul Cantacuzino, cât si obiectele personale care au apartinut maestrului, si care pot fi vazute la muzeul de pe Calea Victoriei. Printre acestea se numara si cele cinci instrumente cu corzi, dintre care cea mai valoroasa este vioara Guarnieri. Trei dintre cele cinci viori, au atât o valoare deosebita ca instrumente de exceptie, cât si o valoare istorica, recunoscuta, si reprezinta bunuri ale patrimoniului national. În chip de omagiu simbolic, toate aceste instrumente au fost donate de catre sotia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odata cu înfiintarea muzeului "George Enescu", în 1956.

De la moartea lui George Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat la vioara Guarnieri, aceasta fiind pastrata în conditii de siguranta, la Bucuresti, pâna în anul 2008 când magnificul instrument, "Catedrala", a revenit în circuitul concertistic, fiind data în folosinta, pentru o perioada de trei ani, violonistului Gabriel Croitoru. Evenimentul a avut loc în urma unui concurs al Ministerului Culturii si Cultelor, organizat împreuna cu Muzeul National "George Enescu". Organizatorii au înteles importanta valorificarii Viorii Guarnieri, lasând-o sa-si continue destinul nobil pentru care a fost proiectata.

Inainte de a fi intrat în cirsuitul artistic si, implicit, în posesia lui Gabriel Croitoru, vioara Guarnieri a fost reparata la Cluj, de lutierul Pavel Onoaie, care a atestat ca instrumentul nu si-a pierdut niciuna din calitatile initiale. Totodata, evaluatorul agreat de Ministerul Culturii, Cezar Marin, a estimat valoarea viorii la doua milioane de dolari.
Concursul organizat pentru câstigarea viorii Guarnieri s-a adresat violonistilor români, cu vârsta de pâna în 45 de ani, absolventi ai institutiilor de învatamânt superior de specialitate, care au putut face dovada unei importante cariere solistice nationale si internationale. Repertoriul impus în concurs, care s-a vrut a fi un omagiu adus lui Enescu, a cuprins "Sonata a III-a pentru pian si vioara" de George Enescu, "Sonata" de C. Franck, "Sonata no. 3" de E. Ysaye, "Poemul" de E. Chausson, "Concertul pentru vioara si orchestra" de Beethoven, "Concertul pentru vioara si orchestra" de Brahms, "Concertul pentru vioara si orchestra" de Ceaikovski, "Concertul pentru vioara si orchestra" de Sibelius.

Gabriel Croitoru a fost audiat de un juriu format din: violonistul Stefan Gheorghiu, violonistul Daniel Podlovschi, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorul Horia Andreescu si Laura Manolache, directorul Muzeului "George Enescu". El a impresionat juriul, câstigând concursul organizat la Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului "George Enescu" din Bucuresti, cu unanimitate de voturi, si a primit spre folosinta vioara Guarnieri, în baza unui contract si a unui Regulament, pentru o perioada de trei ani.