COMUNICAT DE PRESAVioloniștii Liviu Prunaru și Gabriel Croitoru pornesc din 3 iunie în al 12-lea Turneu Național Duelul viorilor Stradivarius vs. Guarneri În luna iunie, violoniștii Liviu Prunaru și vioara Stradivarius Pachoud și Gabriel Croitoru, cu Guarneri del Gesù Catedrala (pusă la dispoziție de Muzeul Național George Enescu, în al cărui patrimoniu se află) se vor duela, acompaniați de pianistul Mihai Ungureanu, pe scene din Deva (3 iunie), Sibiu (4 iunie), Bistrița (5 iunie), Botoșani (7 iunie), Chișinau (8 iunie), Iași (11 iunie), Caracal (12 iunie). Violonistul Gabriel Croitoru: Putina lume are sansa sa asculte, în acelasi timp, doua instrumente de calibrul acesta. Violonistul Liviu Prunaru: Publicul care se bucura este singurul și adevaratul învingator al acestui duel. Liviu Prunaru timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam și Gabriel Croitoru profesor universitar la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, solist concertist al Filarmonicilor din Cluj-Napoca și Ploiești vor prezenta un program ce va conține piese de larga popularitate din literatura pentru vioara, printre care și Concertul pentru doua viori în re minor de Bach, opus celebru în care cele doua viori pot fi ascultate simultan. Duelul nostru are mai bine de un deceniu. Sunt bucuros ca am reușit sa acoperim în tot acest timp o mare varietate de lucrari de la cele de virtuozitate pâna la cele romantice. (Gabriel Croitoru). Placerea de a cânta în fata publicului meu, românesc, este de neînlocuit. (Liviu Prunaru).
Detalii pe www.duelulviorilor.ro Spot Duelul viorilor 2024 https://youtu.be/6X7SsDORz_k A fost Duelul viorilor 2023 https://www.youtube.com/watch?v=2gvLGySvX0A Liviu Prunaru si vioara Stradivarius Pachoud https://www.youtube.com/watch?v=q7ZV5mD87nk Gabriel Croitoru si vioara Guarneri del Gesu Catedrala https://www.youtube.com/watch?v=Fw805Ey_95M ITINERAR
PROGRAM: Gabriel Croitoru / vioara Guarneri del Gesu MIHAI UNGUREANU - pian
Liviu Prunaru / vioara Stradivarius MIHAI UNGUREANU - pian
Liviu Prunaru / vioara Stradivarius Gabriel Croitoru / vioara Guarneri del Gesu MIHAI UNGUREANU - pian
Producator: Pro Contemporania Partener de tradiție: JTI Parteneri culturali : Muzeul National George Enescu, ICR Partener: The Culture Club Sponsori: Purcari, RBR Mobilă, Aqua Carpatica Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Mediatrust, România TV, Liternet, Agenția de carte, Ziarul Metropolis, RFI România, Cronicari digitali, www.demilioane.ro Parteneri Republica Moldova: Ambasada României în Republica Moldova, Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova Parteneri culturali și organizatori locali: Centrul Cultural Dragan Muntean Deva, Primaria Municipiului Deva, Colegiul Național Decebal din Deva, Filarmonica de Stat din Sibiu, Centrul Cultural George Coșbuc din Bistrița, Palatul Culturii din Bistrița, Centrul Filarmonica George Enescu din Botoșani, Sala cu Orgă din Chișinău, Ateneul National din Iași, Palatul Culturii din Iași, Teatrul Național Caracal. BiografiiGabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumita Catedrala, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului National George Enescu). Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat Transilvan al Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Nationala de Muzica București. Violonistul Liviu Prunaru, timp de 18 ani concertmaestrul orchestrei Concertgebouw Amsterdam, care a primit, în 2008, pentru prima data, titlul de cea mai buna orchestra din lume. În octombrie 2010 a acceptat sa devina director muzical al Academiei Internaționale de Muzica Menuhin din Elveția și, prin urmare, sa continue tradiția iubiților sai maeștri Yehudi Menuhin și Alberto Lysy! În afara activitații sale didactice și a carierei sale de concertmaestru, Liviu Prunaru are o cariera solo foarte activa. Este foarte des invitat sa fie solist din Asia (Japonia, Taiwan, Coreea) pâna în cele doua Americi, trecând prin întreaga Europa. În paralel, susține multe recitaluri și înregistreaza aproape în fiecare an. Înregistrari recente: Integrala sonatelor pentru vioara și pian de Grieg, o înregistrare live a unui proiect lansat în România numit Duelul viorilor (Stradivari vs. Guarneri) și ultima înregistrare, un proiect de muzica de camera care include Octetele de Svendsen și Bruch în compania colegilor sai, foști studenți ai Academiei Menuhin, reuniti pentru a susține concerte și a face înregistrari sub numele "THARICE". Liviu Prunaru cânta pe un Stradivarius datând din 1694. Pianistul Mihai Ungureanu a debutat la 16 ani cu Concertul nr.1 de Franz Liszt pe scena Filarmonicii craiovene. Dupa absolvirea Liceului de Arta din Craiova, studiaza la Academia de Muzica din București cu Dan Grigore și Ioana Minei. Din 1981 susține o intensa activitate concertistica împreuna cu toate orchestrele simfonice din țara. Ca solist, interpret de muzica de camera, a concertat în toata Europa, America de Nord și de Sud, fosta URSS și Asia. Este laureat al mai multor competiții naționale, iar în 1986 a primit Premiului Criticii Muzicale din România. A fost mulți ani la rând Director General, Director artistic, iar în prezent este solist concertist al Filarmonicii Oltenia din Craiova. Pianistul are un repertoriu cuprinzator, atât în genul concertant, cât și în cel cameral piese, sonate pentru pian, sonate, trio, cvartete, cvintete cu pian. Povestea lutierilorStradivarius a fost un cunoscut creator italian de instrumente cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 rămase astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare, dar și o harpă care actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Napoli. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani prețul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro. Viorile și mai toate celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului, (Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, etc.) fiecare având o istorie pe masură. Alături de Giuseppe Guarneri "del Gesù", este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toata lumea). Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă. Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munților Balcani și a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mănăstirea Putna. Creația sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influențat de maestrul său, Amati, (1665-1700) în care construiește viori după modelul acestuia. A doua (1700-1730) sau "golden age" este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente (a ajuns la măiestria deplină la 70 de ani) și ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate, decedând la 93 de ani. Familia de lutieri Guarneri, asemenea lui Stradivari, a trăit la Cremona. Viorile Guarneri au fost realizate la sfârșitul secolului XVI - începutul secolului XVII, cel mai cunoscut membru al familiei fiind Giuseppe Antonio Guarneri (1698 - 1744). Viața sa este învăluită în mister: se spune că a fost întemnițat o perioadă, deși nu existăa nici o dovadă în acest sens. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puține la numar (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultuos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar și printr-un finisaj ce îl depășește din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari. Dacă între anii 1720-1730 se cunosc puține instrumente făcute de maestru, începând cu anii 30- 35 producția sa crește prin cantitate și calitate, ajungând ca în anii 38-39 să stabileasca noi standarde în luterie și să redefineasca "perfectul" în sunetul viorii. Segmentul de piață a familiei Guarneri era format în principal de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precădere pentru nobili, case regale și biserici. Gradul de uzură al viorilor Guarneri dovedesc o preferință clară a muzicienilor de a le cânta cu precădere. Violoniști celebri ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și nu în ultimul rând, George Enescu și-au încredințat măiestria acestor viori. |
Presă |
||
Pianul Călător Duelul Viorilor Vioara lui Enescu Flautul fermecat Societatea Română de Radiodifuziune Radio
România Cultural |