Guarneri

Guarneri a fost o foarte cunoscuta familie de lutieri, din secolele 17 si 18, care, alaturi de Amati si Stradivari, au dus arta creatiei viorilor pe cele mai înalte culmi. In timp ce Amati si Stradivari s-au afirmat în Cremona, cei din familia Guarneri s-au stabilit în Mantaua si Venetia. Acestia au urmat sablonul si traditia Amati pâna când Giuseppe Antonio Guarneri del Gesu (1698-1744), cel mai cunoscut membru al familiei, si-a dezvoltat propria tehnica si linie în fabricarea acestor instrumente.

Traditia de lutieri a familiei Guarneri s-a întins pe parcursul a trei generatii: Andrea Guarneri (1626 - 1698) si-a facut ucenicia în atelierul lui Amati si l-a avut coleg pe Antonio Stradivari. Fiul sau, Pietro Giovanni Guarneri (1666 - 1740), cunoscut ca Peter din Mantua pentru a evita confuzia cu nepotul sau, a continuat traditia tatalui sau, cu mici diferente. La a treia generatie, Pietro Guarneri (1695 - 1762), cunoscut ca Peter din Venetia, a adaugat viorilor sale aspecte caracteristice instrumentelor venetiene, iar fratele sau, Giuseppe Guarneri (1698 - 1744), a devenit cel mai bun producator al liniei de viori. Giuseppe este cunoscut ca "del Gesu" datorita initialelor I. H. S. si a crucii inscriptionate pe viorile sale. El a deviat mult de la traditia familiei sale, dezvoltându-si instrumentele într-un stil propriu si unic, si atingând calitatea viorilor Stradivarius.

Viata sa este învaluita în mister: se spune ca a fost întemnitat o perioada, desi nu exista nicio dovada în acest sens. Instrumentele sale, putine la numar si cunoscute pâna astazi (aproximativ 180), se disting printr-un sunet complex, tumultos, plin de bogatie si profunzime armonica, dar si printr-un finisaj ce îl depaseste din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul sau rival, Stradivari. Daca între anii 1720-1730 se cunosc putine instrumente facute de maestru, începând cu anii 30-35 produc?ia sa creste prin cantitate si calitate, ajungând ca în anii '38-'39 sa stabileasca noi standarde în luterie si sa redefineasca "perfectul" în sunetul viorii.

Segmentul de piata al familiei Guarneri era format, în principal, de muzicieni, spre deosebire de Stradivari care lucra cu precadere pentru nobili, case regale si biserici. Gradul de uzura al viorilor Guarneri dovedeste o preferinta clara a muzicienilor de a le canta, cu precadere. Violonisti celebri ca Joseph Joachim, Eugčne Ysaye, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman si nu în ultimul rând, George Enescu si-au încredintat maiestria acestor viori. Niccolo Paganini a cântat la una dintre viorile lui del Gesu, si este astazi expusa în Genoa, Italia.

Desi mai putin mediatizat, Guarneri del Gesu, contemporan si rival al lui Stradivari, a creat instrumente considerate de specialisti la fel de valoroase, din punct de vedere al calitatii. Lemnul folosit de Guarneri del Gesu era supus unui tratament chimic foarte agresiv, iar aceste substante chimice - majoritatea actionând ca agenti de oxidare - au avut un rol fundamental în crearea sunetului specific viorilor italienesti de la jumatatea secolului XVIII.

Vioara Guarneri, de la Enescu la Gabriel Croitoru